Botezul în locul tăierii împrejur, ca pecete exterioară a legământului | Argumentul VI

(Nota: acesta este doar un pasaj din cartea „Botezul copiilor mici, biblic si rational”, de Samuel Miller. Este foarte probabil ca pasajul sa para incomplet asa, separat de restul cartii. De aceea recomand citirea intregii carti. Se gaseste online AICI, sau se poate descarca gratuit in format PDF, HTML, MOBI si EPUB – detalii AICI)

(recomandare: urmariti si materialul audio, subtitrat, de R. C. Sproul – AICI )

Următorul pas este să arătăm că botezul a venit să înlocuiască tăierea împrejur, și prin urmare că botezul este drept și corect aplicat şi pentru acelaşi categorii de persoane, cum era tăierea împrejur. Când spunem acest lucru, ne referim nu doar la faptul că tăierea împrejur (circumcizia) este lăsata la o parte în Adunarea din vremea Noului Testament şi că botezul în apa a fost introdus, ci şi la faptul că botezul ocupă exact același loc, ca rânduiala de inițiere hotărâtă de Dumnezeu în Adunare. De asemenea, are acelaşi înţeles, ca simbol moral.

Semnificația și aspectul tăierii împrejur au fost în primul rând spirituale. Tăierea împrejur a fost pecetea unui legământ care n-a avut în vedere doar stăpânirea Canaanului și făgăduinţele pământeşti legate de şederea poporului Israel în țara aceea. Ci avea în vedere în primul rând binecuvântări mai mari și mai importante, acelea care sunt aduse prin Mesia, prin care „toate familiile pământului” aveau să fie binecuvântate. Așa este și cu botezul în apă. În timp ce atestă o legătură exterioară și pecetluieşte privilegii exterioare, botezul este aşa cum a fost tăierea împrejur, o „pecete a neprihănirii care se capătă prin credința” (Romani 4:11), și se referă în primul rând la foloasele lucrării şi domniei lui Mesia. Tăierea împrejur era un semn vizibil pentru membrii din familia lui Dumnezeu, un semn vizibil al legăturii lor prin legământ cu Acesta. Aşa este şi botezul. Tăierea împrejur a fost rânduiala aceea care a marcat sau a confirmat în mod public, intrarea în familia vizibilă a lui Dumnezeu. Acelaşi lucru face şi botezul. Tăierea împrejur a fost o pecete de curățire și puritate morală. Aşa este şi botezul, pentru că face referire la iertarea păcatelor prin sângele lui Hristos, și naşterea din nou prin Duhul Său; și ne învață că noi suntem din fire vinovați și păcătoşi, că avem nevoie de iertarea și harul sfințitor al lui Dumnezeu, aduse prin Răscumpărătorul cel răstignit. Cu siguranță, aceasta este cea mai puternică temelie pentru a afirma că tăierea împrejur a fost înlocuită cu botezul. Tăierea împrejur în carne, aşa cum suntem cu toţii de acord, a fost suspendată ca semn pentru credincioşi. Botezul a venit în locul ei, înseamnă același lucru, pecetluieşte același legământ și reprezintă o făgăduință pentru aceleași binecuvântări duhovniceşti.

Aşadar, cine oare s-ar putea îndoi de faptul că este potrivit să se aplice botezul în apă chiar şi în cazul pruncilor?

Deși botezul înlocuieşte tăierea împrejur, totuşi există aspecte în care cele două diferă. Dar diferenţele stau tocmai în acele aspecte în care perioada Noului Testament diferă de cea a Vechiului Testament, adică prin caracterul mai extins și mai puțin ceremonial. Botezul nu se limitează la a opta zi, ci poate fi administrat în orice moment și loc. Nu se limitează doar la partea bărbătească (aşa cum era tăierea împrejur). Asemeni perioadei Noului Testament, când harul este mai cuprinzător, botezul marchează un privilegiu cuprinzător, și este administrat într-un mod care ne amintește că „nu mai este nici iudeu, nici grec, nu mai este nici rob, nici slobod, nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască” în perioada creștină. Nu se mai face deosebire pe aceste criterii, ci toți suntem una în Domnul Iisus Hristos.

Anunțuri