“Nu este suficientă deducţia clară” | Obiectia II

(Nota: acesta este doar un pasaj din cartea „Botezul copiilor mici, biblic si rational”, de Samuel Miller. Este foarte probabil ca pasajul sa para incomplet asa, separat de restul cartii. De aceea recomand citirea intregii carti. Se gaseste online AICI, sau se poate descarca gratuit in format PDF, HTML, MOBI si EPUB – detalii AICI)

A doua obiecție adusă deseori de către frații noștri baptiști reiese din ceea ce unii insistă că ar fi “legea generală a instituirii pozitive”. Ei afirmă: „În ceea ce priveşte îndatoririle noastre morale, avem libertatea să tragem concluzii bazate pe deducție, pe asemănări, pe consecinţe. Dar în ceea ce privește instituirile pozitive, porunca trebuie să fie directă și pozitivă. Aşadar, deoarece nu găsim nicăieri în Noul Testament vreo îndemnare pozitivă pentru a boteza copiii, atunci legea generală care trebuie să se aplice în toate cazurile de instituire pozitivă, interzice în mod clar botezul copiilor. Aici nu se poate admite un raționament bazat pe deducţie”.

Sunt convins că acest argument va fi considerat fără putere, de către oricine îl va cerceta cu luare aminte și nepărtinire. Întregul principiu al “instituirii pozitive” este nesănătos şi chiar periculos. Raționamentul deductiv poate fi, și chiar este în multe cazuri, la fel de puternic ca oricare altul. În plus, dacă s-ar pretinde că în tot ceea ce priveşte instituirile pozitive trebuie să avem concluzii directe și pozitive, principiul “instituirii pozitive” ar merge mult prea departe.

Deoarece după acest principiu nesănătos, femeile nu ar trebui să ia parte la Cina Domnului. Aceasta pentru ca noi nu avem nicio îndemnare pozitivă, și niciun exemplu clar în Noul Testament pentru a justifica prezenta femeilor la adunările de frângerea pâinii. Totuși, frații noștri baptiști, uitând propriul lor principiu invocat, sunt de aceeaşi părere ca toți ceilalţi creștini care consideră Cina Domnului drept poruncă în Adunare, să îngăduire femeilor să ia şi ele parte. Fără îndoială că această practică este corectă. Ea se bazează pe cel mai solid raționament deductiv, care poate fi la fel de puternic ca oricare altul, și care în acest caz nu poate fi contrazis. Dar de fiecare dată când frații noștri baptiști apelează la acest raționament deductiv și acţionează în consecință, ei se îndepărtează de principiul invocat de ei (cel al “instituirii pozitive”).

Anunțuri