Detalii

Continutul cartii „Botezul pruncilor, biblic si rational” (de Samuel Miller) se poate descarca gratuit aici: https://drive.google.com/open?id=0Bxzkz0OYJjwpeUJBZXRyM19rRVE, sau se poate citi online aici: Partea intai

Am pus cartea in mai multe variante:

  • HTML – se poate citi direct in browser-ul web.
  • PDF – se poate descarca pe calculator.
  • MOBI sau EPUB – se pot pune pe dispozitive mobile tip E-reader (Kindle, spre exemplu, foloseste formatul MOBI).

Pentru cei care prefera cartea in original (limba engleza) se gaseste cu usurinta pe internet, cautand „samuel miller – infant baptism”.

18.05.2015: Am revizuit traducerea pentru o exprimare mai clara in limba romana. Acum textul cartii contine diacritice, pentru usurinta citirii.

Pentru opinii si sugestii folositi formularul de contact.

Multumesc tuturor celor care mi-au trimis opinii si sugestii pentru imbunatatirea traducerii.

Cuprins:

Prefaţa autorului

Cuvântul traducătorului

Partea întâi: argumente pentru botezul pruncilor

  1. Teologia legământului ca fundament
  2. Legătura familiei, o dovadă raţională
  3. Dumnezeu a hotărât să includă copiii în Adunare
  4. Adunarea din Vechiul şi Noul Testament, aceeaşi în esenţă
  5. Dumnezeu nu şi-a retras niciodată hotărârea în privinţa copiilor
  6. Botezul în locul tăierii împrejur, ca pecete exterioară a legământului
  7. Botezul familiilor (caselor) în Noul Testament
  8. Privilegiile legământului n-au fost retrase niciodată cu privire la copii
  9. Alte pasaje biblice clare pentru botezul pruncilor
  10. Mărturia istoriei: Tertulian; Origen; Ciprian din Cartagina; Ioan Gură de Aur; Augustin împotriva lui Pelagius; Valdenzii, susţinători ai botezului pruncilor

Partea a doua: obiecţii împotriva botezului pruncilor

  1. Obiecţie: “Nu scrie nicăieri în Biblie că trebuie să botezăm pruncii”
  2. Obiecţie: “Nu este suficientă deducţia clară”
  3. Obiecţie: “Nu găsim exemple clare de botez al pruncilor în Noul Testament”
  4. Obiecţie: “Domnul Hristos a fost botezat la maturitate (de către Ioan Botezătorul, care nu boteza pruncii)”
  5. Obiecţie: “Mai întâi trebuie credinţa, iar apoi botezul în apa”
  6. Obiecţie: “Ce folos are pruncul din botezul în apă?”
  7. Obiecţie: “Mulţi dintre cei botezaţi în pruncie nu ajung să primească mântuirea, deci au fost botezaţi în zadar”
  8. Obiecţie: “Dovezile istorice nu sunt demne de luat în seamă”
  9. Obiecţie: “Copiii botezaţi nu sunt totuşi trataţi ca membri deplini în bisericile locale”
  10. Obiecţie: “La Cina Domnului ar avea dreptul să vină cei botezaţi cu apa în pruncie, indiferent de starea lor duhovnicească”
  11. Obiecţie: “Nu găsim botezul pruncilor peste tot în Biserică, aşa cum era circumcizia în Adunarea lui Israel din Vechiul Testament”

Concluzii

  1. Respingerea botezului pruncilor este dăunătoare
  2. Rolul şi semnificaţia botezului
  3. Responsabilitatea părinţilor (sau tutorilor) pentru copiii botezaţi în pruncie
  4. Responsabilitatea fiecărui om botezat în pruncie
  5. Responsabilitatea bisericilor locale

INTRODUCERE

PREFAȚA AUTORULUI

Conținutul acestor discursuri a fost prezentat în două predici, în biserica din localitatea Freehold, New Jersey, pe 29 septembrie 1834. Unii ascultători și-au exprimat dorința să vadă acest conținut publicat sub forma unei cărți. Astfel, m-am gândit că este potrivit să revizuiesc conținutul, să-l fac mai cuprinzător și să îl prezint în această formă. Subiectul cărții a dat naștere la multe discuții aprinse, și ar putea părea la prima vedere o lucrare scrisă din exces de zel, sau poate chiar cu intenții nu tocmai bune, care să tulbure comunitatea creștină prin încă o lucrare scrisă despre botezul copiilor mici. Dar frații noștri baptiști (sau anti-pedobaptiști, adică aceia care resping botezul copiilor mici) nu par să se liniștească vreodată cu privire la acest subiect. Și deoarece frământarea lor constantă asupra acestei controverse pare să fie cauza de care depinde existența lor ca denominațiune, nu ne putem aștepta ca ei să se liniștească în această direcție. Importanța deosebită a subiectului, atât cât pot estima eu, și speranța că această carte mică va fi folositoare unor creştini care riscă să cadă în capcanele greșelii, fără posibilitatea să consulte lucrări scrise mai voluminoase: aceste două motive m-au determinat să pregătesc acest material pentru publicare sub formă de carte.

Scopul meu nu este să scriu doar pentru cei învățați, ci să prezint subiectul pe scurt, pe înțeles, simplu, într-un mod potrivit chiar și pentru aceia care nu citesc multe cărți. Prin urmare, m-am ferit înadins să cuprind mult mai multe lucruri care au legătură cu acest subiect și se regăsesc în scrieri mai voluminoase. M-am ferit înadins să pășesc prea departe în domeniul discuțiilor filologice; am menționat doar atât cât a fost absolut necesar pentru atingerea scopului meu.

Îmi cunosc inima: nu vreau să rănesc sentimentele vreunui om, nici să stârnesc vreo ceartă. Vreau să ofer un mic ghid, mai potrivit decât oricare alt ghid pe care l-am întâlnit, spre folosul acelor credincioși [1] care sunt atacați în continuu, și uneori puși în încurcătură de către vecinii lor baptişti cu privire la subiectul botezului copiilor mici. Binecuvântarea divină să fie peste această carte, acest dar umil!

Samuel Miller – Iulie 1834, Princeton

[1] În textul original, este folosit termenul prezbiterieni (ramură a Bisericii Reformate, creștini protestanți care practică botezul copiilor), n. tr.

CUVÂNTUL TRADUCĂTORULUI

Această carte cuprinde o cercetare amănunțită cu privire la temeiurile biblice, raționale și istorice ale doctrinei și practicii botezului pruncilor, în cadrul creștinismului. Cartea publicată iniţial în limba engleză cuprinde trei părți și este intitulată: „Infant Baptism, Scriptural and Reasonable: and Baptism by Sprinkling or Affusion, the Most Suitable and Edifying Mode”. Această traducere în limba romana cuprinde doar primele două părți: zece argumente detaliate pe baza cărora este întemeiată doctrina adusă în discuție, împreună cu unsprezece obiecții pe care le aduc unele grupări creștine împotriva botezului pruncilor. Cea de-a treia parte, cu referire la modul fizic de administrare a botezului cu apă, nu se leagă în mod direct de scopul traducerii și nu este inclusă aici.

Aşa cum spune însuși autorul, scopul principal al scrierii este să prezinte o cercetare amănunțită asupra botezului pruncilor, în special pentru credincioșii din bisericile care respectă această doctrină. Autorul atrage atenția asupra responsabilităților care însoțesc această practică, pentru bisericile locale, părinți și copii.

Vom găsi în repetate rânduri exprimarea „frații noștri baptiști”, când se aduc în atenție susținerile acestora cu privire la subiectul abordat. Este exprimarea autentică a autorului, iar nu vreo traducere părtinitoare. Rog însă pe cititorii atenți și serioși, așa cum ar trebui să facă și în studiul Bibliei, să ia seama la contextul istoric în care a fost scrisă această carte. În anul 1834, Samuel Miller pune sub analiza două perspective diferite care privesc botezul pruncilor. O perspectivă susține această practică, biblică, logică, curățată superstițiile și adăugirile omului de-a lungul secolelor. Cealaltă perspectiva respinge botezul pruncilor; ea a fost conturată cu putere de către anabaptişti, iar mai târziu de către baptiști. Așadar, prin exprimarea „frații noștri baptiști” nu se intenționează atacuri împotriva cultului baptist în sine, ci se pune sub cercetare perspectiva susținută de ei, ținând cont că în vremea și în locul scrierii acestei cărţi, era deja conturat grupul creștinilor anti-pedobaptiști (care resping botezul pruncilor), iar baptiștii erau cei mai numeroși din acest grup.

Pe lângă anabaptişti și baptiști, de-a lungul timpului s-au mai conturat şi alte mișcări creștine mai recente care resping botezul pruncilor pe aceleaşi principii ca ale lor. În România, dintre cei mai numeroși menționăm penticostalii, adventiștii, creștinii după Evanghelie, mișcări independente sau non-denominaționale etc.

Mișcările creștine care susțin botezul pruncilor și care erau deja conturate în timpul lui Samuel Miller, în afară de bisericile tradiționale (cea catolică și cea ortodoxă) cuprind luterani, reformați (inclusiv prezbiterieni), anglicani, metodiști etc. Credincioşi din acele denominațiuni se găsesc și în România, unde au luat fiinţă şi două mișcări creștine mai recente, începând cu anii 1920, “Oastea Domnului” și “creștinii după Scriptură”, cunoscuţi astăzi sub numele de cultul creştin “Biserica Evanghelică Română”.

Această traducere este în primul rând pentru toți aceia care vor să înțeleagă bine temeiurile botezului pruncilor. Contextul de astăzi este asemănător cu acela în care a scris autorul. Mulți dintre cei care au fost deja botezați în pruncia lor, și prin harul lui Dumnezeu au ajuns mai apoi să fie născuți din nou, sunt asaltaţi de către cei care au alte convingeri cu privire la botezul în apă.

Alături de temeliile solide ale botezului pruncilor, veți citi în detaliu despre adevărurile și responsabilitățile care însoțesc această rânduială. În această privință, așa cum autorul spunea în vremea lui, atât adunările locale, cât și părinții și copiii au multe lucruri de îmbunătățit în comportamentul și deciziile lor, în legătură cu angajamentele implicate la botezul pruncilor.

Invit fiecare creștin sincer și curios, oricare ar fi convingerile sale cu privire la botezul pruncilor, să cerceteze cu atenție și în mod cinstit aspectele prezentate aici, părăsind prejudecățile măcar pentru moment. Recomand citirea capitolelor în ordinea lor şi în întregime, deoarece autorul face referire la idei exprimate în paginile de dinainte. Sunt încredinţat că aceia care vor citi cu atenţie vor avea numai de câștigat, și vor căpăta o înțelegere mai bună cu privire la legămintele prețioase din Vechiul Testament, amintite deseori în Noul Testament; mai ales cu privire la legământul făcut de Dumnezeu cu Avraam, în care „toate familiile pământului” aveau să fie binecuvântate (Geneza 12:3). Acest legământ care ne cuprinde și pe noi astăzi, prin harul lui Dumnezeu, prin credință.

Şi, dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă. (Galateni capitolul 3)

Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor care cred, măcar că nu sunt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta; şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora care, nu numai că sunt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia pe care o avea tatăl nostru Avraam, când nu era tăiat împrejur. De aceea moştenitori sunt cei ce se fac prin credinţă, pentru ca să fie prin har, şi pentru ca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămânţa lui Avraam: nu numai pentru sămânţa aceea care este sub Lege, ci şi pentru sămânţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor, după cum este scris: „Te-am rânduit să fii tatăl multor neamuri.” El, adică, este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu în care a crezut. (Romani capitolul 4)

Nicoară D.

septembrie 2014

Pentru continuare, mergeti la „Partea intai” )